Cum îmi aleg o carieră de succes

Consilierii de carieră actuali ne spun să ne urmăm pasiunea sau pasiunile atunci când încercăm să găsim răspunsul la această întrebare. Sfatul acesta e posibil să nu fie chiar cel mai bun. Cercetările arată că te aşteaptă 80.000 de ore de muncă în viaţa de adult. Având în vedere numărul uriaş, cred că dorinţa fiecăruia e să găsească jobul cel mai potrivit astfel încât să nu îl copleșească ci să îl împlinească, să nu îl împiedice în a avea o viaţă personală ci să o completeze. Practic, răspunsul general al cercetărilor e ca munca pe care o alegem să aibă valoare.

Ce înseamnă valoare pentru fiecare individ în parte? Depinde: poate fi satisfacţia de a face ceva ce îi ajută pe ceilalţi, remuneraţia sau libertatea de a-și face propriul program. Se spune că răspunsul la această întrebare e compus din 3 puncte:

  1. Lucrează la ce eşti bun
  2. Lucrează ajutându-i pe alţii
  3. Lucrează în condiţii de sprijin: munca să îţi asigure întodeauna o stare de flow constant; colegii să îţi acorde sprijin; să lipsească lucrurile negative cum e o renumeraţie incorectă; munca să se îmbine perfect cu viaţa ta personală.

Având în vedere că e posibil ca acum să îţi alegi specilizarea la facultate, aceste carcateristici fac oricum parte din încercarea ta de a găsi cel mai bun drum academic. Supriza s-ar putea să vină însă din faptul că deseori parcursul academic poate fi diferit de job-ul pe care îl vei avea. Un exemplu în acest sens e un tânăr absolvent de medicină care nu a intrat în rezidenţiat pentru că şi-a dat seama, pe parcursul studiilor, că îi place mai mult să ţină prezentări decât bisturiul în mână. A făcut cursuri suplimentare de public speaking şi lucrează acum în Resurse umane într-un mare spital din Florida. Aşadar, fii pregătit să te laşi surprins de specializarea la facultate care e posibil să îţi pregătească un drum diferit faţă de etichetele pe care le găseşti la perspective de carieră. Important e însă să fii sincer cu tine însuţi şi dispus să schimbi traiectoria ori de câte ori e nevoie. Dacă mai ţii minte din articolul precedent, scopul e să fii fericit şi sănătos.

Îţi propun astăzi un Ted Talk ceva mai diferit decât o majoritate covârșitoare a sfaturilor de a-ţi urma pasiunea în încercarea de a găsi cariera potrivită. E doar un exemplu de diversitate, diferenţa pe care o face fiecare individ în parte. Îl poți vedea aici. 

Ce fac mai departe

O întrebare firească şi normală în adolescență e: „Ce fac mai departe?”. Cred că dacă ar fi un răspuns general valabil, ne-am plictisi și am fi cu toții niște roboți. Dacă ar fi o persoană care să aibă răspunsul la întrebarea noastră înseamnă că toate resursele proprii interioare vor rămâne într-o stare latentă şi letargică, nu am trăi la maximum fiecare moment pentru că nu am avea niciodată curiozitatea de a descoperi şi nici bucuria de a face noi înşine ceva.
Aşadar, partea poate mai puţin plăcută e faptul că nu există un răspuns (sau un singur răspuns la această întrebare!) şi nici o persoană cu o bagheta magică care să facă: „Puf! uite ce trebuie să faci tu de fapt!” Partea extraordinar de plăcută e că fiecare dintre noi ştie ce vrea să facă mai departe. Ce ne împiedică este faptul că nu acordăm prea mult timp introspecţiei, ne lăsăm influenţaţi de păreri diverse sau trenduri şi nu încercăm să înţelegem că orice poveste de succes ascunde un drum anevoios dar extraordinar de plăcut de descoperire.
Cel mai important lucru e să înţelegi că răspunsul îl ai doar tu, trebuie doar să înveţi să te asculţi. Fie că apelezi la un consilier vocaţional, un psiholog sau cel mai bun prieten dacă vrei ajutor, important e să fii sincer şi deschis în a descoperi. Poţi face şi o lista într-un word, pe o foaie din caietul de muzică (dacă mai ai aşa ceva), cu cretă pe asfalt, pe chat, pe twitter sau whatsapp, oriunde vrei şi ţi se potriveşte. Important e ca pe acea listă să se regăsească toate lucrurile care îţi provoacă bucurie. Mă refer aici la bucuria de a fi pur și simplu. Pentru că din starea de bucurie şi împlinire emoţională se naşte capacitatea de a face.
Studiile actuale de imagistică arată cum creierul adolescentului este o lucrare nefinalizată. Între pubertate şi vârsta de adult tânăr au loc modificări la nivelul structurilor cerebrale implicate în emoţii, raţionare, organizarea comportamentului şi autocontrol. Însă spectaculos e faptul că au mai mulţi neuroni decât adulţii aşadar, pune-i în funcţiune înainte să îţi dispară din cauza grijilor pentru facturi, deadline-uri, şefi sau presiunea socială.
Îţi propun astăzi două clipuri de la Ted Talks absolut minunate. Unul e cu un copil care îşi doreşte să fie fericit şi sănătos în viaţă şi bineînţeles, care se află în procesul de descoperire a ceea ce va face ca adult. Celălalt e ce îşi doreşte universitatea de la un candidat sau mai exact care e cel mai important skill pe care îl caută profesorul, angajatorul sau toţi ceilalţi din jurul tău la tine.

Poți urmări asta: Hackschooling makes me happy
Sau asta: The skill of self confidence

Trăiește, învață și povestește

Consiliere vocaţională înseamnă o colaborare strânsă în care descoperim împreună ce putem face mai departe şi în care încercăm să găsim soluţia ideală la momentul prezent pentru un start academic reuşit. Nu va fi niciodată varianta perfectă, general valabilă dar cu siguranţă, e relaxant să înţelegem că neprevăzutul face parte din viaţă noastră de adulţi.

Din experienţă mea de până acum, pot spune că aştept cu multă nerăbdare fiecare moment al colaborării mele cu un elev sau student. Totul are o energie fantastică şi mă ajută de fiecare dată să înţeleg cât e de plăcut să facem alegeri în care să avem încredere şi să le concretizăm, învăţând din experienţă.

De curând am văzut un interviu cu Leslie Jones. E un stand – up comedian din SUA care atunci când avea 19 ani a urcat pentru a doua oară pe scenă, în deschiderea lui Jamie Foxx. Îşi aminteşte că a avut un moment mediocru însă la final, Jamie Foxx i-a spus că nu e o problemă, ce trebuie să facă e să plece, să trăiască, să adune experienţă şi apoi să vină să povestească oamenilor. Poate fi urmărit aici. 

Pe lângă faptul că îmi plac interviurile, Ted Talks şi tot ce înseamnă poveşti interesante de „how to make it”, ce învăţ din fiecare e faptul că toată viaţa noastră e un proces continuu de învăţare şi dacă suntem dispuşi să ne lansăm în el cu toată energia atunci nu putem decât ieşi câştigători. Plus, e important să treci prin tot felul de experienţe până să ajungi să fii profesionist în domeniul tău de interes.

Interviu

E foarte important să fii pregatit pentru un interviu. Iată câteva indicații utile! Mai mult, aceste resurse sunt extrem de la îndemână și e bine să le căutăm mereu. Le poți vedea aici. 

Pentru a fi cât mai bine pregătit e de asemenea important să cunoaștem și așteptările celor care angajează. Deseori cei mai buni manageri se lasă conduși de intuiție (acel gut feeling absolut necesar în tot ceea ce facem). Având în vedere că în stomac avem în jur de 100 de milioane de neuroni, ar fi indicat să ținem cont mai ales de asta. Primul pas este educarea constantă și setea de a cunoaște, a ști, a cerceta. Apoi, integrarea informațiilor într-o structură congruentă.

AC

Măsurarea abilităților vocaționale

Consider că e foarte important în descoperirea abilităţilor vocaţionale să apelaţi la testul potrivit. Sunt foarte multe teste pe care le puteţi face pe net sau în diferite centre: unele în engleză, altele cu nume pompoase sau care vă dau răspunsul în 5 minute. Cel mai important criteriu însă rămâne ca acel test psihologic să fi fost aplicat pe populaţia din care faceţi parte, din România în acest caz.

De aceea am să va propun astăzi SDS pe care îl puteți face aici şi apoi interpreta cu un consilier în carieră.

SDS este utilizat în şcolile generale, licee, colegii, centre de adulţi, instituţii corectionale, centre pentru femei şi birouri de recrutare pentru educaţie profesională, îndrumare vocaţională şi plasament. În domeniul afacerilor şi în industrie, este folosit pentru selecţia, plasarea şi dezvoltarea personalului.

Ce înseamnă tipologia Holland? Ea a fost dezvoltată pentru a organiza datele voluminoase referitoare la persoane cu diferite ocupaţii şi datele referitoare la diferite medii de muncă, pentru a sugera modul în care persoanele fac alegeri vocaţionale şi profesionale şi pentru a explică modul în care se manifestă satisfacţia profesională şi vocaţională.

Testul psihologic este o metodă sistematică de evaluare a unui eşantion de comportament a uneia sau mai multor persoane. Prin aplicarea de teste psihologice se obţine într-un timp relativ scurt informaţii destul de precise, cuantificabile şi obiective despre caracteristicile psihologice ale subiectului, evidentiandu-se diferenţele dintre indivizi. Pe baza rezultatelor obţinute se poate formulă un prognostic asupra evoluţiei ulterioare. Pentru a fi util testul psihologic trebuie să respecte anumite criterii şi principii:

Standardizarea – să presupună un singur mod de aplicare, scorare şi  interpretare a datelor, indiferent de subiecţii evaluaţi sau de cel care-l administrează.

Obiectivitatea – permite să se măsoare fără ambiguitate capacităţile unei persoane. În literatură de specialitate se menţionează trei condiţii ale obiectivităţii:

Rezultatele să nu depindă de nivelul pregătirii subiectului în domeniul testării psihologice

Fiecare răspuns la întrebare să fie interpretat la fel de către mai mulţi experţi

Scorul să nu fie influenţat de personalitatea examinatorului, adică să aibe cotaţie obiectivă.

Capacitatea discriminativă – să permită departajarea între subiecţi diferiţi şi o bună interpretare a acestor diferenţe.

Economicitatea – să fie economic, costul testului să fie rezonabil în raport de beneficiul rezultat din aplicarea lui.

Rezistenţă de faţadă – să fie construit în aşa fel încât subiecţii să nu realizeze care este scopul evaluării. Să identifice răspunsurile Fake-good, Fake-bad şi Random answer. Să permită verificarea măsurării în care subiecţii s-au prezentat într-o lumina favorabilă (Fake-good), nefavorabilă (Fake-bad) sau au dat răspunsuri la întâmplare (Random answer).

Principalele calităţi ale Testului psihologic:

Validitatea – reprezintă calitatea unui test de a măsură ceea ce îşi propune să măsoare.

Fidelitatea – Reprezintă calitatea unui test de a măsură corect şi de fiecare dată acelaşi lucru, sistematic şi repetat.

Îi investim pe specialiști cu o putere mare: recomandările. E important însă ca acestea să fie făcute în conformitate cu o serie de reguli stabilite în urma cercetărilor și care conturează cadrul în care orice profesionist se desfășoară. Așadar, vă recomand cu încredere, ca un prim pas în descoperirea abilităților vocaționale, testul SDS bazat pe tipologia Holland.

AC